18.000 de lei de locuitor: lecţia, după unii, paradoxul Budila

Budila este o comună din judeţul Braşov situată la aproximativ 20 de kilometri de reşedinţa de judeţ, pe drumul ce leagă Braşovul de Buzău. Cu o importantă comunitate de romi (chiar dacă aceştia s-au declarat la recensământ, în cea mai mare parte, români), Budila era una din cele mai sărace localităţi din judeţ. De fapt, în judeţul Braşov exista o zonă săracă în jurul oraşului Rupea, plus comuna Budila, în ciuda faptului că aceasta are o istorie interesantă, cu un grof care a lăsat un castel ce atrage în zilele noastre şi un număr de turişti în mai puţin cunoscuta localitate. În 2012, primar al localităţii a fost ales liberalul Irimia Marşavela. Mulţi s-au arătat sceptici, deoarece edilul nu era nici măcar absolvent de liceu şi se gândeau că nu va face faţă unei asemenea provocări. În plus, acesta este şi de origine romă, iar zona se confruntă cu o discriminare a acestei etnii, motiv pentru care doar 6% din locuitori au declarat că sunt romi, deşi comunitatea este una foarte mare.

Edilul care a învins prejudecăţile

Irimia Marşavela a făcut, însă, o treabă foarte bună în primele două mandate, astfel că în 2020 a candidat din nou şi a fost ales pentru a treia oară consecutiv primar al comunei Budila. Secretul edilului a fost încă de la început accesarea de fonduri, în special de fonduri europene, fără de care o localitate cu buget propriu nesemnificativ nu se poate dezvolta. Anul acesta, edilul a semnat contracte pentru proiecte în valoare totală de peste 26 de milioane de lei. Alte proiecte, în valoare de 50 de milioane de lei, aşteaptă unda verde. Dacă raportăm suma la populaţie, înseamnă peste 18.000 de lei de locuitor. Pentru comparaţie, Bucureştiul are mai puţin de 1.000 de lei de locuitor din fonduri nerambursabile şi, dacă ar atrage la fel de mulţi bani ca Budila pentru fiecare bucureştean, bugetul Capitalei ar fi de patru ori mai mare, de peste 40 de miliarde de lei. Efectele atragerii de fonduri nerambursabile sunt vizibile în comună. Dacă în celelalte localităţi cu mari comunităţi sărace nu s-au schimbat prea multe în ultimii ani, la Budila s-au asfaltat mai multe străzi, a început introducerea apei curente şi a canalizării, s-au făcut investiţii la grădiniţă şi la şcoală, au fost montate panouri solare pentru 47 de gospodării care nu erau racordate la reţeaua de energie electrică şi chiar a fost introdus Internet wi-fi în mai multe locuri importante din comună.

 

Continuarea - > https://bzb.ro/stire/18000-de-lei-de-locuitor-lectia-dupa-unii-paradoxul-budila-a185396

 


Print